Ce ne spune istoria despre Craciun
Desi Biblia nu mentioneaza sarbatoarea Craciunului, aceasta celebrare a devenit o necesitate imediat dupa inceputurile raspandirii religiei crestine in lume. Nu intamplator a fost aleasa data de 25 decembrie ca ziua in care cinstim Nasterea Domnului.
Exegetii Bibliei au aproximat data conceperii lui Isus in jurul zilei de 25 martie, ceea ce inseamna ca nasterea pruncului ar trebui sa aiba loc exact 9 luni mai tarziu, in jurul zilei de 25 decembrie. Ceea ce probabil nu stiti, este faptul ca din anul 325 dateaza prima atestare oficiala a sarbatoririi Nasterii Domnului, facuta sub conducerea imparatului Constantin cel Mare.
Data de 25 decembrie mai are inca o explicatie, de data aceasta mai putin „rezonabila”. Dupa introducerea calendarului Iulian, solstitiul de iarna – cea mai scurta zi a anului – variaza in jurul datii de 20 decembrie. La vechii pagani, solstitiul de iarna era un prilej de sarbatorire al zeului Soare, motiv pentru care era necesara o inlocuire cu una mai puternica si mai motivanta: nasterea Mantuitorului omenirii.
Sunt multe controverse legate si de numele de „Craciun”, acesta insemnand atat „creatie”, cat si „chemare”. Cu toate acestea, multi considera Craciunul o trecere de la paganism la crestinism, de la cei care se rugau la Soare, la cei care sarbatoresc Nasterea. Sunt multe povesti, depinde pe care vrei sa o crezi, insa este clar ca sarbatoarea de Craciun este o traditie oarecum moderna, care nu se regaseste in Biblie.
Pomul de Craciun si darurile
Aducand elementele religioase in ziua de astazi, printre motivele Craciunului amintim de cei trei magi, steaua calauzatoare si darurile oferite pruncului la venirea pe lume, elemente care de-a lungul timpului s-au transformat in obiceiuri.
Despre pomul de Craciun, care este o traditie moderna, nu se stiu multe lucruri sigure, insa stim ca Martin Luther King a fost primul care a ornat bradul de Craciun cu ajutorul lumanarilor. In cultura religioasa multi au considerat pomul de Craciun ca simbol al Sfintei Treimi – putem sa ne imaginam bradul ca un triunghi, varful si baza.
In jurul anului 1500, oamenii asemanau bradul cu copacul din Paradis si il impodobeau cu mere rosii, cel mai probabil, sursa globurilor rosii de astazi. Aici este imposibil ca mintea sa nu ne fuga la povestea Evei si a lui Adam. La decorarea bradului ne mai folosim si de un glob mare sau de o stea pe care o asezam in varf – simbolul stelei calauzatoare a celor trei magi.
Ajungem intr-un final si la cadouri, la partea cea mai draguta dupa parerea noastra, cand toti ne intoarcem cu mare emotie in copilarie. Pentru prima referire la cadouri, va invitam sa calatorim un pic in Roma Antica, cand in timpul solstitiului de iarna, oamenii ofereau cadouri imparatului pentru nasterea Zeului Soare, cu care era inrudit. Daca facem referire la povestea biblica, magii au venit incarcati de daruri la pruncul nou-nascut, pentru a marca nasterea acestuia.
Pe final va lasam cu Mos Craciun
Povestea lui Mos Craciun incepe in Europa, odata cu Sfantul Nicolae. Acesta provenea dintr-o familie olandeza instarita, insa era foarte dedicat cauzelor nobile si filantropice. Era usor de recunoscut in roba sa de episcop, in alb si rosu, impartind daruri nevoiasilor.
Noi insa ii sarbatorim pe amandoi, atat pe Sfantul Nicolae, transformat in Mos Nicolae – care aduce dulciuri celor cuminti si o nuielusa celor obraznici – cat si pe Mos Craciun.
Imaginea unui Mos Craciunul grasut si vesel, cu un sac plin de cadouri pentru copiii cuminti, s-a definitivat in secolul al XIX-lea, desi cultura europeana nu-l accepta, in unele parti fiind considerat un semn pagan. Totusi , datorita marii puteri de influenta a Americii, acesta s-a transformat in Mos Craciunul de azi.
Imaginea lui Mos Craciun cel din prezent, a fost conturata de ilustratorul Thomas Nast. Acesta a publicat din 1860, in revista Harper timp de doua decenii, o serie de desene si versuri in care il descrie pe Mos Craciun. „Noul” Mos traieste aparent la Polul Nord si este ajutat de o adevarata armata de spiridusi.
Initial, spiridusii erau niste personaje rele, care furau cadourile copiilor si erau deosebit de rautaciosi. Cultura populara i-a vrut insa buni si saritori, prin urmare, i-au transformat in ajutoarele Mosului.
Restul povestii este istorie, stiti si voi cate lucruri s-au spus, ca Mosul vorbeste multe limbi si calatoreste intr-o singura noapte in toata lumea, rasplatind copilasii cuminti si dandu-le de gandit celor care nu s-au purtat cum trebuie. Tu ai fost cuminte sau obraznic in ultimul an?