
Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust (n. 10 iulie 1871 – d. 18nov. 1922 )a fost romancier, eseist şi critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut , operă monumentală de ficţiune a secolului XX. În căutarea timpului pierdut consistă din şapte volume groase, cu peste 2,000 de personaje. Graham Greene l-a numit pe Proust “cel mai mare romancier al secolului XX”, iar Somerset Maugham a numit romanul lui Proust “cea mai mare ficţiune din toate timpurile până în ziua de azi”. Proust a murit înainte de a putea să-şi corecteze ultimele trei volume, editate postum de fratele său, Robert. În şapte volume, redactate vreme peste 14 ani(început în 1909 şi terminat doar parţial în anul morţii sale),viziunea de tip multi-nivel al lui Proust este considerată de critici drept absolut originală. El a satirizat aristocraţia, a fost un analist al dragostei şi al geloziei, şi un pionier al romanului de introspecţie şi analiză ale conştiinţei. A creat peste 40 de personaje memorabile. Mai presus de toate mesajul cartii sale este afirmarea vieţii.
Opera lui Proust a fost influenţată masiv, se pare, de romanele lui Lev Tolstoi , de stilul alb al romanelor lui Gustave Flaubert şi de teoria despre artă a lui John Ruskin.
Iată câteva dintre cuvintele sale memorabile:
- Înţelepciunea nu o primim. Trebuie a o descoperi pentru noi înşine, în urma unei călătorii pe care nimeni nu poate să o facă pentru noi.
- Caută şi păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieţii tale.
- Caută să rămâi aşa cum eşti, reînsufleţind mereu faptele şi cuvintele tale cu o gândire creatoare, nelăsând niciun loc convenţiei, pentru că ceea ce credem că e un simplu fapt monden sau o simplă răutate, este de fapt moartea spiritului.
- Zilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nu pentru un om.
- Lasă-te furat, întâlneşte fericirea, găseşte soarele din gândurile tale!
- Dragostea este spaţiul şi timpul măsurate cu inima.