Mănăstirea Bistriţa

Mănăstirea Bistrița din județul Neamț se află în satul Bistrița, comuna Alexandru cel Bun și a fost zidită la 1406 de către Alexandru cel Bun, care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. Ștefan cel Mare a zidit un turn-paraclis ce se păstrează până astăzi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuală. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a dăruit satul Mojeștii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat mănăstirea complet.

Mănăstirea Bistrița are o foarte mare valoare istorică și arheologică. Este zidită în stil bizantin, bogat ornată, având ușa de la intrare păstrată din momentul construirii fiind lucrată cu multă artă. Clopotnița a fost construită de Ștefan cel Mare și Sfânt la 1498. Se remarcă icoana Maicii Domnului, dăruită de Ana, mama lui Ioan Paleologu, împăratul Constantinopolului. Aici sunt înmormântați: Alexandru cel Bun, soția lui Ana, Alexandru – fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna – soția lui Ștefan Lăcustă, Anastasie – Mitropolitul Sucevei.

Statuia lui Alexandru cel Bun

Turnul- clopotniţă

Imagini din interiorul Muzeului de artă

Mănăstirea Tazlău

Manastire Tazlau – manastire de calugari cu hramul Nasterea Maicii Domnului, situata in localitatea Tazlau la 36 km sud de Piatra Neamt, este o ctitorie din 1497 a lui Stefan cel Mare pe locul unei foste biserici de lemn construita de Alexandru cel Bun.

Asezamantul, monument istoric cu constructie masiva din piatra in plan trilobat (treflat) a fost jefuit si distrus de mai multe ori, apoi refacut, din pacate, nu la acelasi nivel artistic.

Asezata la poalele Magurii Tazlaului, intr-o regiune de un pitoresc deosebit, Biserica “Nasterea Maicii Domnului” a Manastirii Tazlau se numara printre cele mai importante monumente ale judetului Neamt.

Lucrarile la constructia bisericii cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” au inceput la data de 4 iulie 1496, constructia fiind incheiata la 8 noiembrie 1497, dupa cum se consemneaza in pisania asezata in dreapta usii de la intrare in pronaos.

Biserica “Nasterea Maicii Domnului” de la Tazlau este una dintre cele mai monumentale ctitorii ale Sfantului Stefan cel Mare. Ea are un plan triconc cu sanurile laterale rotunjite dar de mici dimensiuni in comparatie cu absida alungita a altarului si contraforturi la pronaosul evidentiat printr-un decros, la abside si in colturile pridvorului adaugat la sfarsitul secolului al XVI-lea, in timpul Movilestilor.

Pictura bisericii a fost refacuta in anul 1859, dar sub tencuieli s-au mai descoperit fragmente din vechea zugraveala al fresco in care predomina culoarea rosie si decorul ce aminteste dispunera blocurilor de piatra din parament.

Pisania din dreapta usii de intrare in pronaos ne informeaza ca monumentul a fost zidit in anii 1496-1497: Io Stefan Voievod cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inaltat acest hram intru numele Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si cinstitei ei Nasteri, ca sa fie intru ruga siesi si doamnei sale Maria si a fiilor lui Alexandru si Bogdan; care a inceput a se zidi la anul 7004 (1496) luna lui iulie 4 si s-a savarsit la anul 7005 (1497) iar al domniei lui al 41-lea curgator, luna noiembrie 8.